Supravegherea pieței în Republica Moldova: provocări și perspective în contextul integrării europene

Sistemul de control al calității produselor din Republica Moldova se află în proces de reformare, fiind necesară armonizarea legislației naționale cu standardele europene. Cu toate acestea, schimbările actuale provoacă îngrijorare în rândul experților, deoarece ar putea slăbi eficiența organelor de supraveghere și ar putea încetini procesul de integrare în UE. În acest material, vom analiza ce instituții exercită controlul asupra pieței, cu ce probleme se confruntă acestea și ce măsuri ar putea ameliora situația.

Modificări legislative și impactul acestora

Abordarea în UE a evoluat de la control strict la supraveghere continuă. Controlul este o măsură reactivă, în timp ce supravegherea pieței reprezintă o activitate proactivă, desfășurată permanent și previzibil, reducând costurile și inconvenientele pentru mediul de afaceri.

Conform legislației privind controlul de stat, acțiunile de control sunt planificate pe baza unei evaluări a riscurilor, determinate de abaterile comise de agenții economici sau de plângerile primite, ceea ce subliniază natura reactivă a acestui proces. Supravegherea pieței, în schimb, este o activitate discretă, menite să asigure conformitatea produselor și serviciilor cu cerințele stabilite.

Astfel, dacă obiectul Legii privind supravegherea pieței constă în calitatea și siguranța produselor și serviciilor, indiferent de cine le comercializează, obiectul Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat este reprezentat de agenții economici și conformitatea acestora cu prevederile legale.

Unul dintre principalele acte legislative care reglementează piața este Legea nr. 162/2023 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor, bazată pe Regulamentul UE 2019/1020. Această lege consolidează controlul calității produselor și extinde competențele organelor de supraveghere.

Totuși, în paralel, Parlamentul discută un proiect de lege privind modificarea Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat. Propunerile legislative ar putea limita independența și capacitatea de acțiune a inspecțiilor. Experții avertizează că noile amendamente implică riscuri de birocratizare excesivă, ceea ce ar putea reduce eficiența proceselor de supraveghere și ar putea slăbi protecția consumatorilor.

Cine este responsabil de controlul calității?

În Republica Moldova, supravegherea respectării drepturilor consumatorilor și a pieței este realizată de mai multe autorități publice, fiecare având domenii specifice de responsabilitate:

• Inspecția de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC): monitorizează calitatea și siguranța produselor nealimentare și a serviciilor. Telefon de contact: 022 51-51-51; linia verde: 0 800 28 028. Email: consumator@apc.gov.md. Site: consumator.gov.md.
• Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA): supraveghează siguranța alimentelor, băuturilor alcoolice, precum și sănătatea animalelor și plantelor.
• Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF): reglementează activitatea din domeniul creditării, depozitelor, asigurărilor, serviciilor de plată și schimb valutar.
• Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE): controlează calitatea și prețurile pentru gaz, energie electrică, combustibili, apă și canalizare.
• Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC): monitorizează respectarea orarelor de zbor și calitatea serviciilor aeriene (inclusiv gestionarea bagajelor pierdute).
• Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI): controlează serviciile de telefonie, internet și televiziune etc.

Principalele provocări și riscuri

Deși Moldova are angajamente clare față de UE, agențiile și autoritățile cheie responsabile de supravegherea pieței se confruntă cu lipsa de finanțare și deficit de personal, ceea ce le afectează eficiența și conformitatea cu standardele europene. Aceste probleme sunt sistemice și afectează siguranța alimentelor, protecția consumatorilor, piața financiară, sănătatea publică, aviația și telecomunicațiile.

Criza financiară și deficitul de personal în agențiile de reglementare

1. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) (Raport)

Raport-final-2024-aprobat.pdf

• Probleme: lipsa resurselor pentru modernizarea laboratoarelor, digitalizarea controalelor și adaptarea la normele UE.
• Statistici: 7.500 de inspecții efectuate, 440 de sancțiuni aplicate.
• Reclamații: 645 de plângeri recepționate, 203 confirmate.
• Principalele abateri: comercializarea produselor expirate, nerespectarea normelor sanitare, condiții de depozitare necorespunzătoare.
• Riscuri: întârzierea certificării conform ISO 17020, ceea ce ar putea frâna exportul produselor moldovenești în UE.

ISO 17020 – standard internațional care stabilește cerințele pentru competența și imparțialitatea organismelor de inspecție. Acesta garantează fiabilitatea verificărilor produselor, serviciilor și proceselor în diverse domenii.

2. Inspecția de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC) (Raport) 545c0635609f49bfc777cc620daefd99_raport-pa-isspnpc-trim-iii-2024-semnat.pdf (ЗАЩИЩЕНО)

• Probleme: lipsa personalului, sarcină mare pe inspectori.
• Statistici: 71 de verificări efectuate, 89 de sancțiuni aplicate în valoare de 758.635 lei.
• Reclamații: 407 plângeri și 41 solicitări, 356 soluționate.
• Riscuri: întârzieri în adaptarea procedurilor de inspecție la standardele UE.

3. Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) (Raport) Raport_anual_de_activitate_AMDM_2024.pdf

• Probleme: lipsa resurselor pentru modernizarea laboratoarelor și certificare.
• Statistici: 29 de inspecții efectuate, 445 de autorizații emise pentru medicamente.
• Reclamații: 517 plângeri privind reacțiile adverse la medicamente.
• Riscuri: întârzierea certificării conform ISO 17025, ceea ce complică exportul medicamentelor în UE.

4. Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) (Raport) Tabel-raport-9luni-2024-AAC.pdf

• Probleme: lipsa inspectorilor, insuficiența finanțării pentru instruirea personalului aeronautic.
• Statistici: 86 de activități desfășurate, 100% din inspecțiile planificate efectuate.
• Riscuri: Moldova nu atinge 74% conformitate cu standardele UE și ICAO, punând în pericol siguranța aeronautică.

5. Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) (Raport) Raport_transp_2024.pdf

• Probleme: lipsa specialiștilor în politici de reglementare.
• Statistici: 21 de hotărâri adoptate, 7 audieri publice, 255 de recomandări analizate (184 acceptate).
• Riscuri: reducerea transparenței activității de reglementare, posibilă slăbire a controlului public.

6. Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) (Raport) RA-2023-ver_-30_05_2024.pdf

• Probleme: lipsa personalului, finanțare insuficientă pentru monitorizarea sectorului financiar nebancar.
• Statistici: 120 de inspecții efectuate, 65 de sancțiuni aplicate pentru încălcări.
• Reclamații: 854 de plângeri înregistrate, 368 confirmate.
• Riscuri: întârzieri în certificarea conform ISO 17020, ceea ce poate îngreuna integrarea sistemului financiar moldovenesc în UE.

Problemele financiare și deficitul de personal care afectează toate agențiile cheie din Moldova subminează capacitatea acestora de a se adapta la standardele europene. Criza este resimțită cel mai acut în domeniul siguranței alimentare, sănătății, protecției consumatorilor și siguranței aeronautice.

Riscuri pentru integrarea europeană

Comisia Europeană a recunoscut Legea nr. 162/2023 ca fiind conformă normelor europene. Cu toate acestea, dacă restricțiile asupra organelor de supraveghere vor intra în vigoare, acest lucru ar putea întârzia semnarea Acordului ACAA (Agreement on Conformity Assessment and Acceptance of Industrial Products). Acest acord ar permite produselor moldovenești să fie comercializate liber pe piața UE fără certificări suplimentare. Totuși, dacă inspecțiile nu vor avea suficiente competențe pentru a asigura controlul calității produselor, UE ar putea să nu recunoască sistemul moldovenesc de supraveghere ca fiind compatibil cu cerințele europene, ceea ce ar avea un impact negativ asupra comerțului extern al Moldovei.

Ce trebuie schimbat?

1. Asigurarea independenței organelor de supraveghere

• Excluderea organelor de supraveghere din sistemul de control de stat.
• Menținerea dreptului la achiziții de testare fără aprobări suplimentare.

2. Creșterea finanțării inspecțiilor

• Asigurarea resurselor necesare pentru un control eficient al pieței.

3. Accelerarea semnării Acordului ACAA

• Permite producătorilor moldoveni de echipamente electronice și electromagnetice să acceseze piața UE fără certificări suplimentare.

4. Dezvoltarea digitalizării în protecția drepturilor consumatorilor

• Implementarea sistemelor electronice pentru monitorizarea plângerilor.
• Automatizarea procesului de certificare a produselor.

Schimbările în sistemul de supraveghere a pieței afectează direct atât consumatorii, cât și mediul de afaceri. Adoptarea unor modificări legislative ineficiente ar putea duce la slăbirea protecției consumatorilor și la îngreunarea accesului produselor moldovenești pe piața UE.

Pentru a accelera integrarea europeană a Moldovei, este necesar să se asigure finanțare suficientă și suport de personal pentru organele de inspecție, precum și să se mențină independența acestora, garantând astfel un nivel ridicat de siguranță pentru produse și servicii.

Instituțiile responsabile de protecția drepturilor consumatorilor

Sursa: Kuda_obrashchatsya_v_sluchaye_narusheniya_prav_potrebiteley.pdf

Pentru a simplifica procesul de depunere a plângerilor și de obținere a consultanță, în ianuarie 2025 a fost deschis în Chișinău Centrul Unic de Apel pentru Consumatori. Apelând numărul 022 51-51-51, cetățenii pot beneficia de asistență specializată în domeniul protecției drepturilor consumatorilor. Centrul a fost creat cu sprijinul Uniunii Europene și este gestionat de Inspecția de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC). Acesta asigură o legătură directă între consumatori și instituțiile publice competente, răspunzând rapid la plângeri și oferind consultații de specialitate.

Dacă drepturile dvs. în calitate de consumator au fost încălcate, se recomandă să contactați autoritatea competentă sau să utilizați serviciile Centrului Unic de Apel, unde veți putea obține sprijinul și informațiile necesare.

Acest material a fost elaborat în cadrul „Campaniei naționale de informare a consumatorilor: Drepturile consumatorului – drepturile mele”, implementată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova. Conținutul său intră în responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea cadrului de protecție a drepturilor consumatorilor în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în calitate de lider al consorțiului, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene, fiind finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Soros Moldova.